Senatorul PSD Leonardo Badea susţine într-un interviul acordat portalului machiavelli.ro. faptul că actuala coaliţie de guvernământ trebuie să reziste în actuala formulă politică şi după alegerile din 2016, dar recunoaşte în acelaşi timp că pe plan local relaţiile dintre membrii USL nu sunt întotdeauna cele care ar trebui să fie...
Senatorul Leonardo Badea vrea ca imaginea Parlamentului să fie recredibilizată, lucru pe care l-a punctat, în repetate rânduri, în declaraţiile sale politice. El a arătat, că percepţia publică în legătură cu activitatea parlamentului este, de multe ori, rezultatul lipsei de informare cu privire la activitatea aleşilor. "Trebuie să înţelegem că aleşii trebuie să reprezinte agenda cetăţeanului, deşi poate sună pretenţios, iar cetăţeanul trebuie să ştie că acel ales este trimis acolo ca să facă legi, legi bune, să fie un bun specialist, şi nu stă în forţa lui să rezolve tot felul de probleme administrative care ţin de alte entităţi şi instituţii ale vieţii publice", a declarat Leonardo Badea.
"Impozitarea diferenţiată în funcţie de venit ar trebui să se facă de la 16% în jos, regresiv"
- Sunteţi Secretarul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat. Cum comentaţi faptul că în acest an vom avea parte de o rectificare bugetară negativă?
- În primul rând, s-a ajuns la rectificarea aceasta negativă fiind că la începutul anului au existat nişte estimări vizavi de realizarea veniturilor bugetare. Sigur, faptul că în acest moment economia românească are o creştere de 2,2%, cu mult peste media europeană, este un lucru foarte, foarte bun. Datoria publică este de asemenea la 37%, adică sub 40%, limita cerută de Uniunea Europeană, dar a existat într-adevăr o execuţie a bugetului sub nivelul aşteprărilor şi asta înseamnă că veniturile nu au fost realizate la nivelul prognozat de la începutul anului - şi aici pot exista o serie de cauze, unele care au apărut pe parcurs, tocmai din această dorinţă de a face o relaxare fiscală, prin scăderea TVA-ului la pâine şi produse de panificaţie, iar impactul acestei scăderi nu va veni foarte rapid. Pe termen scurt, această măsură a scăderii TVA-ului nu-şi va vedea efectul imediat. E o măsură pe termen mediu şi lung.
- E aceasta, deci, o cauză pentru rectificarea bugetară negativă?
- E o cauză vizavi de strângerea veniturilor bugetare. De asemenea, au existat mai multe lucruri pe care Guvernul a trebuit să le rezolve din mers, şi anume: reîntregirea veniturilor bugetarilor, s-a acordat şi o creştere pentru pensii şi toate lucrurile acestea au fost asumate. Ca urmare, a avut loc o reaşezare a banilor în interiorul bugetului şi bineînţeles au fost ministere care au primit mai mult, s-au suplimentat fondurile - Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul de Externe, altele mai puţin, pentru care s-au redus sumele - Ministerul Muncii, Ministerul Mediului, al Transporturilor, al Dezvoltării. Aceste lucruri au avut loc în urma discuţiilor între ministere şi la cererea ordonatorilor de credite. Aş vrea să mai menţionez că s-au efectuat toate plăţile către bugetele locale pentru plata însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi, o plată importantă. S-a majorat deficitul de la 2,3 la 2,5%, iar aceşti 0,2% vor fi destinaţi cofinanţării programelor europene. Totodată, a trebuit să suportăm o corecţie în valoare de un miliard de euro ca urmare a aplicării defectuoase a programelor europene în perioada 2009-2011. Dar ne-am făcut datoria şi am gestionat acest buget tocmai pentru a asigura un echilibru pentru 2013 şi a încerca să asigurăm o bază solidă de aprobare a unui buget 2014-2015. Noi oricum am afirmat de la început că de când venim la guvernare vrem un buget pe obiective. De asemenea, trebuie spus că de exemplu de la Ministerul Muncii a fost luată o sumă care a fost economisită de minister. Oricum, plata tuturor ajutoarelor sociale, plata pensiilor, a salariilor este garantată şi nu sunt probleme în acest moment. Iar banii care au rămas în plus la Ministerul Muncii au fost distribuiţi la alte ministere, aşa cum e normal să încerci să echilibrezi bugetul de stat. La Ministerul Sănătăţii, banii care s-au luat se vor duce la Casă Naţională de Asigurări de Sănătate, adică vor rămâne în sistem.
- În ultimele săptămâni au avut loc discuţii legate de eventuala modificare a cotei unice. Sunteţi un tănăr politician de stânga, care susţine un Guvern cu o fiscalitate mai degrabă de dreapta - o cotă unică, relativ mică. Cum se împacă cele două şi care e viziunea dumneavoastră despre fiscalitate?
- Sigur, ca viziune, mă apropii mai degrabă de ceea ce se practică în Europa, în state care nu au neapărat la conducere guverne social-democrate, ci din contră, mă refer la Marea Britanie, Germania, unde cota nu este unică - este progresivă. Dar din punct de vedere al situaţiei existente în România, noi ca şi construcţie politică, USL, ne-am asumat cota unică. Ne-am asumat mai multe lucruri în programul nostru de guvernare şi este evident că pentru România în acest moment este nevoie de cota unică. Au existat discuţii în cadrul USL-ului pentru a avea o impozitare diferenţiată, în funcţie de venit, dar nu este momentul acum, iar această impozitare diferenţiată în funcţie de venit ar trebui să se facă de la 16% în jos, regresivă. Mai mult decât atât, dorim să nu punem presiune pe mediul de afaceri, care produce bani, ci dorim o lărgire a bazei de impozitare, fără creşteri fiscale, să creştem rata de presiune fiscală. Dorim să scoatem spre impozitare veniturile din aşa-numita zonă gri şi eventual să mai renunţăm la acele excepţii de la impozitare, de multe ori nejusitificate.
- În concluzie, sunteţi împotriva oricărei măriri a cotei unice?
- În acest moment consider că pentru situaţia economică existentă în România nu ar fi benefică o mărire a cotei de impozitare.
"Ca rezultat pentru europarlamentare, PSD trebuie să aibă ca obiectiv câştigarea alegerilor"
- Vorbiţi în declaraţiile dumneavoastră politice despre recredibilizarea Parlamentului. Cum vă propuneţi să contribuiţi la acest lucru?
- Trebuie să înţelgem că aleşii trebuie să reprezinte agenda cetăţeanului, deşi poate sună pretenţios, iar cetăţeanul trebuie să ştie că acel ales este trimis acolo ca să facă legi, legi bune, să fie un bun specialist, şi nu stă în forţa lui să rezolve tot felul de probleme administrative care ţin de alte entităţi şi instituţii ale vieţii publice.
- Să vorbim puţin despre viitor, şi anume despre obiective politice: ale USL, ale PSD şi ale dumneavoastră. Începem cu USL.
- Eu cred că obiectivul politic al USL-ului este să reziste cât mai mult, dar să reziste nu doar pentru a fi la putere ci pentru a pune în practică programul de guvernare asumat, fiind că majoritatea importantă pe care am obţinut-o obligă.
- La ce termen vă gândiţi când spuneţi "cât mai mult"?
- Dincolo de 2016.
- Deci spuneţi că ar fi posibil pentru USL să reziste unor alegeri în care cele două partide ar candida separat - alegerile europarlamentare?
- Sigur, este posibil. Aici vorbim despre faptul că la europarlamentare facem parte din două familii politice diferite, dar asta nu afectează programul nostru de guvernare pe care ni l-am asumat.
- Vă cer un pronostic personal: credeţi că în 2016 se va candida pe liste separate sau tot ca USL?
- Mi-aş dori să candidăm tot împreună ca USL. Dar ca USL să reziste, trebuie să existe solidaritate în actul guvernării!
- Obiectivele politice ale PSD-ului?
- PSD trebuie să-şi întărească poziţia de cel mai important partid politic din România. Ca rezultat pentru europarlamentare, trebuie să avem ca obiectiv câştigarea alegerilor.
- Obiectivele politice personale?
- Îmi propun ca după primul mandat de parlamentar să am un bilanţ care să-mi dea posibilitatea mie însumi să mă analizez ca fiind capabil să merg mai departe, pentru încă un mandat.
- Aţi menţionat mai devreme că speraţi într-o relaţie cât mai bună între partidele din USL. Cum e relaţia dintre cele două partide la nivel local, în judeţul pe care-l reprezentaţi, Dâmboviţa?
- Nu întotdeauna relaţia din cadrul USL Dâmboviţa a fost aşa cum mi-am dorit eu să fie. Au existat şi tensiuni, dar eu zic că ele sunt normale şi cred în capacitatea omului politic de a trece peste aceste tensiuni şi de a găsi lucrurile care sunt esenţiale penru comunitate.
"După ce am intrat în UE şi NATO, România nu a mai avut un proiect de modernizare"
- Care este locul judeţului Dâmboviţa în actualul proiect al regionalizării?
- Regionalizarea înseamnă cu totul şi cu totul altceva decât ceea ce se spune că ar fi: nu înseamnă desfiinţarea judeţelor (pentru că acestea nu vor dispărea), nici apariţia unei capitale regionale care să concentreze puterea (pentru că atribuţiile vor fi preluate de toate reşedinţele de judeţ aflate în interiorul regiunii). Înseamnă şi o chestiune de asumare vizavi de creşterea absorbţiei fondurilor europene, de existenţa unor proiecte care să privească întreaga regiune, de realizarea unor proiecte transversale şi lucrul acesta înseamnă că vom avea mai mulţi bani europeni şi posibilitatea de a atrage mai multe fonduri europene. Pentru că, până la urmă, fondurile europene sunt cele mai ieftine pentru dezvoltarea României. De fapt regionalizarea urmăreşte tocmai înlăturarea decalajelor dintre judeţele din cadrul unei regiuni. Acest lucru se poate face doar printr-un mod descentralizare a deciziei, pe principiul subsidiarităţii, adică să ia decizia cel care este cel mai aproape de cetăţean.
- Legat de proiectul descentralizării, care sunt posibilele riscuri?
- Evident că pot exista riscuri ale descentralizării, nu este un proiect uşor, nu este un proiect care să nu nască discuţii contradictorii, dar e important să venim cu instituţiile aproape de cetăţeni şi de asemenea cu posiblitatea de a lua decizii.
- Susţineţi fără rezerve actualul proiect al descentralizării?
- Da, pentru că actualul proiect de modernizare a României trebuie să cuprindă această descentralizare şi regionalizare, pentru că după ce am intrat în UE şi NATO, România nu a mai avut un proiect de modernizare.
- O ultimă întrebare: cum comunicaţi cu alegătorii şi ce mijloace de comunicare preferaţi?
- De la forma clasică a audienţelor care se acordă în teritoriu până la forma normală - Facebook, reţele de socializare, Linkedin, Watsapp, blog, e-mail, încerc să răspund în timp real la orice solicitare pe care o primesc. Pe blog discut mai degrabă despre principii şi despre rezolvări de probleme decât despre chestiuni politice. Pagina de Facebook, din contră, este mai "politizată", am foarte multe activităţi politice pe care le prezint, poze, întâlniri, mesaje. De asemenea, am în plan să-mi creez o pagină de Facebook destinată strict activităţii politice."
Sursa: machiavelli.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu